duminică, 31 martie 2013

Ştirile pe scurt

Pentru că n-am mai scris de peste două săptămîni, vreau să recuperez acum, în ultima oră a ultimei zile de martie:
- Salonul de Carte de la Paris a fost mai mult decît un pretext de excursie. Nu că aş avea prea mare nevoie de pretexte, ştiţi prea bine.
Dar să vorbim puţin despre Salon şi despre invitata de onoare - literatura română. Pavilionul românesc, organizat de ICR, a fost tot timpul plin de lume, de români din Franţa şi de francezi. Am participat la două dezbateri, una despre thriller, moderată de Horia Gârbea, alta despre teatru, moderată de Matei Vişniec. De fiecare dată, un public numeros şi atent. Aşa a fost la toate dezbaterile şi au fost cîteva zeci, uneori cîte două la aceeaşi oră, în locuri diferite. N-a fost totul perfect - microfoanele oboseau mai repede decît vorbitorii, dar  asta s-a rezolvat prin schimbarea bateriilor. În prima zi unii dintre scriitorii invitaţi nu şi-au văzut cărţile expuse, pentru că librarii (Fnac și Cărtureşti) nu reuşiseră să despacheteze toate cutiile pînă la ora inaugurării Salonului. Şi asta s-a rezolvat pînă a doua zi.
- Au fost la Salon zeci de scriitori români, de toate vîrstele, din toate găştile şi din afara găştilor. S-au vîndut şi s-au dăruit cărţi, s-au împărţit cărţi de vizită.
- Joi, la inaugurare, cînd curgeau valuri de Fetească Neagră şi setea de cultură atrăgea sute de vizitatori spre pavilionul românesc, l-am auzit pe un distins om politic român spunînd în glumă: "Ar trebui să dăm un telefon la Bucureşti, să vină un TIR cu vin, să avem public tot timpul Salonului." Chiar şi fără vin, aglomeraţia s-a menţinut la pavilionul României pînă în ultima zi.
- La momentul pitoresc de protest nu am fost de faţă, dacă doriţi, puteţi citi ce a scris Horia Gârbea pe această temă. Am apucat s-o văd doar pe dansatoarea orientală de care vorbeşte Horia, avea faţa vopsită în alb şi purta un fel de caftan lung, galben-auriu. Cînd am plecat eu, fata tocmai se aşezase comod pe masă. În poziţie de lotus sau de altă floare. Şi o concluzie a organizatorilor: mocheta bej nu se potriveşte cu vinul roşu.
- Dar dezbaterile şi vînzarea de carte reprezintă doar partea vizibilă a acestui aisberg care este Salon du Livre. Editorii români aflaţi acolo au avut prilejul să discute cu potenţiali parteneri francezi sau din alte ţări. Sper să vă pot da în curînd veşti bune.
- În prima zi oficială de tîrg, după dezbaterea despre thriller, am plecat în goană, cu metroul 12, spre celălalt capăt al Parisului, unde, la teatrul Le Funambule din Montmartre, am avut lansarea colecţiei de teatru în limbi străine a editurii Tritonic (mulţumiri lui Bogdan Hrib!), cu trei volume, unul de Horia Gârbea, unul de Dinu Grigorescu şi unul al meu. Trei actori francezi, Éloïse Beaune, Lucien Jérôme şi Julia Lou Beaune au citit fragmente din piesele noastre în faţa unui public avizat. Pentru că acesta este scopul colecţiei - să facem cunoscută dramaturgia română contemporană oamenilor de teatru din alte ţări, în speranţa că se va găsi cineva interesat să pună în scenă creaţiile noastre. Colecţia continuă, cît de curînd, cu piese traduse în engleză.
- Sigur că m-am şi plimbat, am stat la cafenea şi am băut şampanie. N-am ajuns nici la expoziţia Dali de la Centre Pompidou, nici la inaugurarea noilor clopote de la Notre Dame. Dar nu sufăr prea tare din cauza asta.
- Altceva nu s-a întîmplat, în afară de o gripă sau răceală sau viroză sau influenţă sau ce-o fi, care s-a abătut în forţă asupra mea a doua zi după sosirea la Bucureşti şi m-a scos temporar din circulaţie. N-am fost în stare să scriu nimic, şi nici măcar să descarc pozele din aparat. Dar azi am reuşit.
Aşa că reveniţi, voi pune poze multe.










9 comentarii:

  1. Foarte concis și obiectiv! Ecouri și suveniruri voi mai publica și eu pe blog și în „Luceafărul de dimineață” nr. 4. Voi prelua și vreo două poze pentru aceeași publicație cu indicarea sursei.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ar mai fi fost de scris, dar variaţiuni pe aceeaşi temă. Sigur că poţi lua poze, mai am şi nepublicate, dacă vrei. M-a rugat şi Aura pentru Contemporanul, i-am trimis, sper să indice autorii (Bogdan şi cu mine).

      Ștergere
  2. Silvu ple!

    Uite, vezi tu, de asta te iubesc eu şi am încredere în tine, pentru că te pricepi să scrii ce–a fost, dar nu numai atât, mai dai şi imagini, e foarte important. Asta la prima vedere-citire. Mai vorbim după.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Silvu ple, am mai fost de vreo două ori la Salon du Livre, prin 1999-2000. Nu ca invitat, ci simplu vizitator. O jale şi un diletantism de-mi venea să plîng. Acum a fost, în comparaţie, un monument de bună organizare. Evident, dacă o luăm cu de-amănuntul, găsim mici probleme, dar nesemnificative. Pe scurt, a fost mişto.

      Ștergere
    2. Multumesc în numele organizatorilor! Eu încă mai am coșmaruri cu microfoane blocate și decoruri care cad. Al. Dobrescu de la ICR Paris e încă în spital. Restul cred că sînt în convalescență.

      Ștergere
    3. Chiar e în spital? Dar e clar că e demenţă să organizezi aşa ceva, cu atît de mulţi autori, cu atîtea cărţi, cu librari, cu microfoane, cu diverse persoane care ar trebui să facă ceva, dar uită sau nu au chef, cu fitzele unora sau altora, cu... Bine că s-a terminat!

      Ștergere
  3. Felicitari pentru participarea la Salonul de Carte de la Paris !

    RăspundețiȘtergere

Click pe poză!